Uneori oamenii inchid ochii sa vada...
Uneori zambim sa putem plange...
Si uneori ii lasam sa plece ca sa le fie mai usor...
Lor, noua...
Scriu fara coerenta si daca nu ma intelegi, sper macar ca ai sa te straduiesti s-o faci Dar pentru tine, da, stii tu cine...nu dau niciodata nume pe blog...poate e ultima sansa sa vezi ceva...ceva ce cat de curand nu vei mai vedea...
...ramai o controversa un mare semn de intrebare, un mare "ce ar fi fost daca?"
...o enigma pentru o enigma, un zvon, un "poate", un "nu stiu", un "as vrea sa fi fost", un "as vrea sa mai fie".
Imi plac lucrurile simple dar nu am parte de ele prea des, esti complicat, dificil, un fel de papirus de hieroglife...oricat de bine ai vorbi limba aceea, totusi unele semne iti dau bataie de cap incerci sa le intelegi,sa le descifrezi dar nu poti...sau poate ti-e frica sa o faci.
Blogul e sufletul meu, alb pe negru...In lipsa celorlalte, care am inteles ca te deranjau pt ce ti imaginai ca ar fi putut fi dincolo de ele,s-a nascut asta: Gandul meu din zori, Gandul tau din zori, gandul nostru, unul din zorii iubirii noastre;Numai pt tine ,am sa continui sa scriu in el; mi-ar fi placutsa scriem impreuna
Poate daca nu ai rabdare sa vorbim, sa citesti blogul, poate o sa intelegi citind, asa cum ai indragit fata sincera cu un suflet curat si mereu cu o filosofie de viata pe umeri... poate...sau poate nu-citind celelalte bloguri...
Oricum omul pe care l-ai cunoscut e departe de mine...e doar o oglinda spalacita, o imagine contorsionata a ceea ce e in realitate..
Nu-mi place sa am regrete, dubii, imi place sa am amintiri ce sa pot pune in cutia aceea de pe strafundul inimii mele, sa pastrez tot ce am iubit...acolo.
Nu stiu tu cu ce pleci, tu ce o sa ai in cutia aia din suflet...nostalgie,dor,afectiune,regret...sau un mare gol...
Eu stiu.
Stiu ca doare sa pierzi ceva,pe cineva... Si poate vei stii si tu.. cum e sa te trezesti la realitate, te loveste in fata si iti spune "nu mai e, degeaba te vaiti acum, degeaba regreti,degeaba te mai gandesti, nu mai e si nici nu va mai fi niciodata."
Si atunci stii ca ai pierdut ceva, atunci vei stii ca ai avut ceva...
Am prea multe regrete...
Regret timpul ce l-am irosit si momentele goale intre noi.
Regret cuvintele spuse si nespuse.
Regret deciziile luate si cele pe care nu le-am luat.
Regret tot ce n-a fost, mai mult decat ceea ce a fost.
Regret ca nu ma crezi, dar mai mult ca nu ma intelegi.
Regret ca nu m-ai cunoscut niciodata si ca nici nu cred ca ma vei cunoaste.
Regret ca nu m-ai vazut razand atat precum m-ai vazut trista.
Regret toate secundele in care priveai in gol.
Regret toate frazele pe care le ascultai dar nu le auzeai.
Regret toate gandurile pe care ti le-am starnit.
Regret momentele cand nu stiai ce sa-mi spui si cand nu stiam sa tac.
Regret toate momentele cand te-am enervat si toate clipele cand te-am intristat.
Regret ca te-am facut sa suferi si ca am suferit si eu atat.
Insa nu regret ca te iubesc.
Dar regret ca am mai spus-o o data.
Te iubesc...
Si e ultima data cand ti-o spun...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu