E una din putinele zile cand pot sa-mi permit luxul sa dispun de timpul meu cum imi trasneste prin minte.:) Si-mi trasneste! :) ma gandeam ca in orice actiune a noastra exista un "dar" puteam face asta sau cealalta,DAR...
De la acest "dar " mi s-au tras toate: si bune, si rele si vesele si triste,si incantatoare si deplorabile,si...si...
Pe cararea acestui " si" viata mea a pornit-o, parand de la inceput sa fie asa, lasand-o in umbra pe cealalta,de parca nici n-ar fi xistat vreodata. Deci fara trecut,fara viitor...incepusem sa traiesc doar pentru prezent...
Ce ingrata e uneori viata!Imi spuneam mereu DUPA ... traiam pentru acest"dupa",imi faceam planuri numai pentru acest "dupa" mi se legau de el toate sperantele si nazuintele de- o viata... Si fusese atat e aproape! Si ceream atat de putin! Sa ma linistesc si sa pot scrie.
Castelul de nisip cu numele "DUPA" a fost luat in cateva clipe de apa sambetei,impreuna cu himerele si fantomele sale de fata morgana.
Sa nu banuiesti ca ma complac in lamentari. Ceea ce simt in momentul de fata e greu de explicat ,si mai cu seama greu de inteles. Dar stiu ca tu ai sa intelegi si mai stiu si ce-ai sa gandesti,cand vei citi...:) Intuiesc pana si intrebarea ce mi-o vei adresa:))
Intrebarea ar putea sa sune cam asa: "Si ce te impiedica acum sa -ti vezi de treburile tale?"
"Pai multi si multe" ti-as raspunde eu>. Iar tu ai continua:"Treci mai usor peste toate aceastea si.. si..."
Imi scapa totusi ceva,ceva ce mi-ai spune tu si eu m-as minuna cat de simplu e totul ,cat de usor gasesti tu o rezolvare.
Prietene, care sunt cuvintele de care am eu nevoie acum? Spune -mi -le, scrie-mi-le...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu